DEZVOLTAREA DURABILĂ A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI


Dezvoltarea economică de până acum s-a făcut prin consumul excesiv al resurselor şi distrugerea accidentală sau deliberată a mediului. În acest moment al evoluției, prin schimbarea modelului global al dezvoltării, structura economiei noastre devine și mai neadecvată unei dezvoltări sănătoase. Dacă mediul înconjurător este distrus, calitatea vieții este compromisă şi bunăstarea afectată.

Protejarea mediului presupune costuri inițiale, dar și beneficii substanţiale obținute, dacă o transformăm și o valorificăm în interesul dezvoltării economice. Propunem investiţii consistente în exploatarea surselor regenerabile de energie, în creşterea eficienţei energetice, în dezvoltarea sectoarelor economice nepoluante.

Soluțiile verzilor pentru acest domeniu:

🌻  Stabilirea ca obiectiv de țară dublarea PIB-ului în următorii 10 ani;

🌻  Aducerea datoriilor financiare, fie ele publice sau private, la niveluri sustenabile (sub 30% din PIB) și asigurarea că sunt finanțate investiții durabile, creatoare de valoare, integrate economic.

🌻 Încadrarea în limita de 3% deficit bugetar prin introducerea în legislație a obligativității propunerii unui buget echilibrat (venituri – cheltuieli) și  a folosirii deficitului bugetar exclusiv pentru investiții;

🌻  Scăderea cheltuielilor publice, reorganizarea administrației centrale și locale în vederea eficientizării, prin debirocratizare și eliminarea risipei în cheltuirea banului public;

🌻 Dezvoltarea unor domenii economice prioritare, cum ar fi: sectorul IT, turismul, agricultura, industriei nepoluante, în special susținerea industriei auto, energii alternative regenerabile, verzi, a căror dezvoltare să fie sprijinită prin facilitarea accesului la resurse, măsuri fiscale stimulative,

🌻  Pentru încurajarea antreprenoriatului programe de inițializare de afaceri trebuie să continue și să fie extinse. Definirea unui program național de finanțare, de capitalizare cu fonduri nerambursabile, prin concursuri de proiecte; se vor oferi module de formare, sprijin pentru scrierea planului de afaceri și consultanță pentru creșterea afacerii;

🌻  Militarea pentru cooperare economică echitabilă, nedicriminatorie în cadrul UE, o Europă solidară, participativă, de conlucrare și într-ajutorare;

🌻 Descurajarea muncii la negru și încurajarea creării de noi locuri de muncă prin scăderea impozitării muncii.

Creşterea economică durabilă şi sustenabilă poate veni doar din stabilirea de nișe economice prioritare, dezvoltarea lor prin program susținutde toți factorii economici și politici şi în cele din urmă, din consumul şi exportul de produse fabricate în România.

Adoptarea şi implementarea conceptului “Fabricat în Romania”, prin reindustrializare inteligentă, ecologică.

Sprijinirea pe orice căi, permise de UE (subvenţii, ajutoare de stat, reduceri temporare de taxe), a societăţilor care îşi propun să fabrice în România produsele care acum se importă.

Limitarea  sau stoparea exportului de materii prime (inclusiv animale vii) în ţări din spaţiul extracomunitar.

Investiţii directe sau indirecte  ale statului în economie pentru a crea condiţiile prelucrării în ţară a materiilor prime, sub formă de produse finite sau cel puţin semifinite.

Un exemplu, din industria farmaceutică: producţia locală de medicamente se bazează pe cele peste 160  de firme care activează în această industrie, care au ajuns la afaceri cumulate de 3,8 miliarde de lei în 2018, adică, doar un sfert din consumul total de medicamente al ţării. Problema majoră a producătorilor locali este creşterea continuă a taxei clawback care, în 2019 a ajuns la 28% din vânzări şi continuă să crească; susţinem limitarea acestei taxe la 20% pentru medicamentele generice.

In agricultură: structura de export agro-alimentar corespunde unei țări subdezvoltate; în 2018 am exportat masiv cereale, în ordine, grâu – 5,9 milioane tone (1,04 miliarde euro), porumb-4,7 milioane tone (870 milioane euro) şi seminţe de floarea soarelui – 1,7 milioane tone (640 milioane euro).

Utilizarea resurselor naturale, bogăţiilor ce ar trebui să aparţină poporului român, pentru consum intern, dezvoltare economică şi securitate energetică.

Statul român ar putea obţine între 1,5 – 2 miliarde de euro pe an, din exploatarea gazului natural din Marea Neagră! Organizarea unei pieţe interne funcţionale, libere şi corecte pentru toţi participanţii (un prim pas a fost abrogarea OUG 114.) Valorificarea, într-un parteneriat corect între stat şi investitori, a gazelor offshore din Marea Neagră.

Valorificarea superioară a gazului în industrie, în producţia de îngrăşăminte sau în uzine petrochimice (din pacate Oltchim nu a fost sprijinit printr-un program eficient)

Extinderea reţelei de distribuţie a gazului în teritoriu (doar 36% în prezent) pentru încălzirea în condiţii de eficienţă şi confort a locuinţelor, prin înlocuirea lemnului de foc cu produse ecologice (peleți obținuți din deșeuri).

Creşterea capacităţii de înmagazinare a depozitelor de gaze şi a performanţelor de stocare.

 

Industria de apărare

Miza financiară este bugetul pentru apărare de 2% din PIB, adică aprox. 4,4 miliarde de euro.

Reorganizarea şi revitalizarea producţiei interne de armament şi tehnica militară. Adică, să NU importăm praf de pușcă şi oțel special, ci să le producem pe toate în ţară (așa cum era până nu demult).

Pentru o achiziţie militară din străinatate, asigurarea în ţară a mentenanţei, a pieselor de schimb şi, treptat, dacă este posibil, producerea întregului ansamblu (clauza de offset în contracte, pentru  rachete, avioane, elicoptere, maşini blindate, etc.). Pentru industria romanească (militară şi civilă), offsetul reprezintă posibilitatea de a realiza parteneriate cu firme de renume internaţional,  retehnologizare, cercetare şi dezvoltare.

 

Utilizarea, la maxim, a fondurilor europene pentru dezvoltare

Cel mai important instrument ( 31  de miliarde de euro, pentru 2021-2027) pentru dezvoltare economică şi locală, infrastructură de orice tip, protecţia mediului, incluziune socială etc.

In perioada actuală are loc pregatirea documentelor naţionale de programare a finanţarilor din fonduri europene pentru perioada 2021-2027, iar Ministerul Fondurilor Europene este instituţia publică responsabilă pentru coordonarea acestei activitaţi.

Sa înlocuim sintagma “să cheltuim banii europeni indiferent cum” cu “să facem proiecte de calitate cu maximă utilitate publică”.

Simplificarea procedurilor interne pentru avizarea proiectelor.

Achiziţii publice centralizate pe domenii de activitate şi zone geografice (regiuni)

Miza financiară  este  bugetul anual de bunuri şi servicii al instituţiilor publice ( 11 miliarde de euro în 2020), şi încă alte 10  miliarde de euro cheltuielile de investiţii.

Când se împart funcţiile în diverse instituţii, în cadrul partidului cîştigător în alegeri, cuvîntul magic este „ordonator de credit“. Politica în ultimii 30 de ani în Romania a înseamnat  ocuparea de poziţii cu drept de semnatură pe cheltuieli, în instituţii, autoritaţi, agenţii, spitale,  consilii judeţene, primării, şcoli, etc. fără profesionalizare, concurs de competențe, ceea ce a dus la parazitarea și disfuncții de sistem, paralizarea instituțiilor și ineficiența lor.Acest mod de autosabotare trebuie să înceteze.

Achiziţiile centralizate ar trebui făcute pe domenii de activitate.

De exemplu, în Sănătate: Nu are rost ca fiecare spital sa aibă un compartiment de achiziţii şi să cumpere pe cont propriu substanţele dezinfectante ( vezi scandalul HexiFarma) şi alte tipuri de materiale sanitare generale.

Ar putea fi o licitaţie comună pentru toate spitalele din Arad, Timiş, Hunedoara, Caraş-Severin (pe zone geografice) sau chiar naționale. Pentru a nu bloca  concurenţa pe piaţă, ar putea fi mai mulți câştigători ai licitaţiei (în ordinea ofertelor de preţ)  care să livreze produse spitalelor.

In Romania avem din 2019,  chiar un  Oficiu pentru achiziţii centralizate; pe site-ul instituţiei am gasit un singur acord-cadru finalizat pentru achiziţia de hârtie de copiator A3-A4.

Reforma  companiilor de stat

Întreprinderile publice ar trebui guvernate exclusiv  pe principiul  guvernanței corporatiste (OUG 109/2011).
Reducerea numărului maxim de membrii în consiliile de administraţie, iar pentru persoanele fizice, limitarea la un mandat (maxim 2 ani) exercitat simultan. Persoanele numite ar trebui sa aibă studii compatibile cu domeniu respectiv.

Consiliile de administraţie sunt acum , în majoritate, sinecuri politice în care sunt numiţi membrii de partid.

Contractele de mandat ale conducerilor întreprinderilor să fie bazate pe profit, reducerea cheltuielilor şi investiţii realizate.

De multe ori mandatele se concentreaza pe profitul obţinut și care, în lipsa investiţiilor, diminuează profitabilitatea pe termen mediu si lung.

Transparenţa (cel putin parţială) a contractelor colective de muncă, încheiate între sindicate şi conducere ( cu aprobarea guvernului) care introduc bonusuri şi sporuri exagerate, diminuează profitabilitatea acestora.

Autoritățile centrale dețin participații la  919 companii, din care 434 sunt controlate de stat,  iar la 485 de companii private Guvernul deține participații minoritare. Autoritățile locale dețin integral sau au participații la 1.586 companii.

Două exemple, în loc de comentarii :

-IAR  Ghimbav, societate listată la bursă, nu are obligaţii faţă de angajaţii care ies la pensie.

-Romgaz, deasemenea listată, are un plan de salarii compensatorii ( pe lîngă alte bonusuri şi sporuri) pentru cei care se pensionează, între 3,5 si 7 salarii brute (în funcţie de vechime). Provizionul constituit pentru aceste plăţi a ajuns în 2018 la 140 milioane lei !

 

Nu putem măsura calitatea vieții doar în termeni monetari generali: avem nevoie de noi indicatori pentru a completa și extinde produsul intern brut (PIB), ca o măsură de prosperitate durabilă și bunăstare.

Mediul natural divers în România este frumos și are valoare dincolo de valoarea de piață. Verzii știu că  dezvoltarea durabilă înseamnă gestionarea resurselor naturale cu înțelepciune, astfel încât copiii noștri și copiii copiilor noștri să poată beneficia de sol, ape și aer curate pentru a continua să trăiască. Consumăm mai mult decât ceea ce ar fi nevoie, consumăm resursele naturale într-un ritm atât de rapid încât nu pot fi reînnoite în timp util. Poluăm aerul, solul și apa cu substanțe periculoase, dăunătoare sănătății. Vrem să reducem consumul de resurse și să ne asigurăm că  bunurile sunt potrivite pentru a fi reutilizate, reparate și reciclate mai degrabă, decât să fie aruncate la gunoi. Scopul final ar trebui să fie o societate de tip ”buclă închisă”, în care deșeuri nepericuloase generate de un anumit sector devin un element valoros într-un alt sector.

 

ADUCEREA INDUSTRIEI FINANCIARE SUB CONTROL

Sistemul nostru rămâne dominat de băncile care sunt prea mari sau prea interconectate și, prin urmare, prea periculoase. In timpul crizei financiare, salvarea băncilor a costat miliarde de euro pe țările europene iar acest lucru nu ar trebui să se întâmple din nou.

Dorim să ne asigurăm un sector financiar corespunzător ca dimensiuni, diversitate și rezistenţă, care servește societatea și ajută la mobilizarea investițiilor durabile în economia reală. Ne propunem reguli stricte pentru separarea activităților bancare în cele care sunt esențiale pentru societate și cele care nu sunt.

Verzii in Europa au contribuit în mod semnificativ la asigurarea că produsele financiare și activitățile care nu nici un beneficiu pentru economia reală și au potențialul de a destabiliza sistemul financiar, să poată fi interzise și retrase de pe piața europeană. Autoritățile române ar trebui să facă uz de această posibilitate.

Inițiativele verzilor din Parlamentul European au scos în afara legii speculațiile privind datoria suverană; limitarea bonusurilor bancherilor, constrângerea băncilor să divulge activitățile paradisurilor fiscale, supravegherea bancară a Băncii Centrale Europene pentru o mai mare responsabilitate democratică.

Numai produsele financiare și activitățile care demonstrează beneficii pentru societate trebuie să fie autorizate.

Dorim să asigurăm primirea de că tre consumatori a unor sfaturi bune și independente cu privire la toate serviciile financiare. Legislația privind serviciile financiare nu trebuie să sprijine concentrarea în continuare a puterii de piață în detrimentul băncilor mici durabile. Pledăm pentru o Uniune Bancară Europeană, care combină o supraveghere puternică  comună a băncilor noastre, o autoritate comună, fonduri pentru restructurarea băncilor falimentare și un sistem comun de asigurare pentru depozitele de până la 100.000 € sau echivalent.

Instituțiile  trebuie să contribuie, de asemenea, la abordarea financiară pe termen scurt, care limitează nivelul durabilității ambiției în deciziile de investiții strategice

Verzii sunt mândri de realizările din Parlamentul European din acest domeniu.

Acum avem nevoie să continuam cu aceste bune practice și în România.

 

FINANȚELE PUBLICE: IMPOZITĂRI CORECTE ŞI EFICIENTE

În momentul de față, povara fiscală cântărește în mod disproporționat pe persoanele cu venituri mici și mijlocii și întreprinderile mici și mijlocii, în timp ce un procent estimat de 1.000 de miliarde de € in UE anual scapă prin evaziune și fraudă. Scopul nostru este de a restabili dreptatea fiscale și eficiența. Dorim acest lucru pentru a reduce povara fiscală a forței de muncă și impozitarea poluării și a deșeurilor. Vom face tot posibilul pentru a adopta o taxă pe tranzacțiile financiare, în ciuda lobby-urilor puternice care s-au opus acestui plan. Așa cum ne dorim ca marile corporații și persoane fizice bogate să contribuie cu partea lor echitabilă, susținem o abordare europeană pentru impozitul pe profit și avere, inclusiv în ceea ce priveşte ratele minime. Nu în ultimul rând, pledăm pentru o ofensivă comună împotriva evaziunii fiscale, a fraudei fiscale și a paradisurilor fiscale, începând cu a pune capăt secretului bancar.

Pe partea de cheltuieli, Verzii lupta în mod explicit împotriva cheltuielilor inutile și dăunătoare ecologic, cum ar fi subvențiile pentru combustibili fosili sau programele nucleare. Gestionarea împreună a datoriei publice moștenite prin crearea unui fond de răscumpărare a datoriilor și emiterea de titluri de creanță, în condiții tehnice clar definite și reguli comune realiste de disciplină fiscală, sunt principalele acțiuni necesare pentru a se asigura sustenabilitatea finanțelor publice. Susținem o creștere a bugetului României, finanțată în principal de resursele proprii, precum și crearea unor instrumente de solidaritate financiare menite să ajute la finanțarea redresării economice.

 

RENAŞTEREA DURABILĂ A INDUSTRIEI PENTRU O ROMÂNIE VERDE

Vrem să transformăm economia noastră într-un campion de energie și eficiență a resurselor, bazate pe tehnologii mai puțin consumatoare de energie și energii regenerabile și pe îmbunătățirea modului de gestionare a resurselor, utilizare, reutilizare, reciclare, substituire și valorificare.

Vrem utilizarea eficientă a resurselor și eco-inovare pentru a sprijini politicile și investițiile în toate sectoarele economiei.

Aceasta ofensiva Verde va crea multe noi locuri de muncă de calitate pentru lucrătorii cu înaltă calificare, precum și cu nivel scăzut de calificare, într-o varietate de industrii şi se vor îmbunătăți condițiile de muncă și sănătatea lucrătorilor.

Aceste măsuri vor spori, de asemenea, în viitor rezistența economică.

Industria nu ar trebui să urmeze piste false, cum ar fi forarea pentru gaze de șist sau transformarea alimentelor în combustibil. Mai degrabă ar trebui să devină un partener-cheie în această orientare “Verde” de transformare inovativă, prin promovarea normelor de proiectare ecologică, achiziții publice, norme privind ajutoarele de stat, investiții private, întreprinderi și cooperative mici și mijlocii, o mai bună finanțare pentru cercetare, dezvoltare și educație, promovarea antreprenoriatului, în special antreprenoriatul social, relații industriale bune, democrația la locul de muncă și combaterea intereselor corporatiste.

ENERGIE – Noul Acord Verde (Green New Deal).

Insistăm, și în România, asupra unei politici energetice care va combate schimbările climatice; spunem: DA pentru energiile regenerabile și eficiență energetică; DA pentru eliminarea treptată a productiei bazată pe combustibili fosili; NU pentru exploatarea gazului de șist. Toate acestea fac parte din Noul Acord Verde (Green New Deal).

 Ne dorim o legislație cuprinzătoare privind schimbările climatice și energetice ale Romaniei construită pe obiective de emisii reduse și sancțiuni cu caracter legal pentru a ne asigura că vor fi îndeplinite obiectivele climatice.

Comisia Europeană a anunțat detaliile de finanțare pentru Pactul Ecologic European, grupate in “Mecanismul pentru o tranziție echitabilăși “Planul de investiții”. Scopul este să facă Uniunea Europeana neutră din punct de vedere climatic pană in 2050, adică să reducem semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră pentru a combate încălzirea globală.

Fondul pentru Tranziţie Echitabilă, alimentat iniţial cu 7,5 miliarde de euro de la Comisia Europeană, sprijină unele regiuni ale Europei în drumul spre tranziţia energetică.

La nivel european, Comisia a identificat 41 de regiuni din 12 state membre unde se desfășoară activități de extracție a cărbunelui, și care oferă locuri de muncă pentru aproximativ 185 000 de cetățeni.

România va primi  750 de milioane de euro din acest fond pentru bazinele miniere Oltenia şi Valea Jiului, evident, pe baza unor proiecte de restructurare (suntem a treia ţară beneficiară, după Germania şi Polonia).

Vestea mai rea, este aceea ca, dacă România nu va prezenta un plan naţional pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, nu va primi decât jumătate,  adică 375 de milioane. România nu a mai elaborat încă o asemenea strategie pe termen lung, iar planul care este unul de anvergură trebuie trimis Comisiei până la finalul acestui an.

 

Soluțiile verzilor pentru acest domeniu:

🌻  O politică energetică coerentă, bazată pe economie de energie, eficiență energetică și energie regenerabilă este singura modalitate de a realiza o economie bazată pe surse regenerabile aproape complet până în 2050 .

🌻  Oprirea devalizării financiare a companiilor de stat din energie prin renunțarea guvernului de a mai solicita dividende exagerate (peste profitul net) și orientarea  fondurilor disponibile spre retehnologizare;

🌻 Dezvoltarea și extinderea surselor de energie regenerabilă: hidro, eoliene, fotovoltaice, geotermale, etc., cu condiția încadrării în noile cerințe privind protecția mediului.

🌻  Energia regenerabilă, excluzând biocarburanții, trebuie să fie stimulată

🌻 Reducerea emisiilor  de gaze cu efect de seră, aferente activităților energetice prin folosirea de tehnologii cu înaltă eficiență, precum și o infrastructură de transport, distribuție și stocare a energiei, care să asigure în mod eficient și durabil utilizatorilor finali un mixt energetic cu emisii mai scăzute.

🌻 Eficienta energetică îmbunatățită la nivelul utilizatorilor finali, în special în clădiri rezidențiale și în sectoarele industriale.

🌻 Energie accesibilă grupurilor vulnerabile economic, și aplicarea în rest a unor prețuri justificate economic, care sa reflecte costurile de producție (definirea consumatorului vulnerabil).

🌻 Trecerea treptată a grupurilor energetice pe cărbune, mai ales a celor învechite, la funcționarea cu gaz natural

🌻 Utilizarea, cu eficiență maximă, a centralelor de conversie a deșeurilor în peleți (piroliză),

🌻   Utilizarea, în continuare, la momentul actual, a  energiei nucleare ca pilon de siguranță al  sistemului energetic, prin retehnologizarea reactoarelor 1 si 2 de la Cernavodă.

Energia nucleară  este o sursă de energie cu mare disponibilitate și cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Se pun în valoare resursele și  infrastructura internă ce acoperă întreg ciclul  de producere a combustibilului nuclear.

🌻 Extinderea cercetării nucleare pentru utilizarea combustibilului pe bază de Thoriu, mult mai puțin poluant și generator de reziduuri fără potențial distructiv, militar.*2

 

Energia nucleară clasică este costisitoare și riscantă, crește pericolul de răspândire a armelor nucleare și nu trebuie să facă  parte din mixul energetic al României. Vom reînnoi angajamentul nostru de a elimina treptat energia nucleară din Europa, în timp ce ne asigurăm că  acest lucru nu duce la creșterea emisiilor de carbon. Trebuie să se precizeze prin lege că operatorii existenți trebuie să suporte întreaga răspundere privind prejudiciul și riscurile la accidente nucleare. Susținem eliminarea din Europa a centralelor cu risc ridicat de producere de accidente nucleare.

Subvențiile publice privind investițiile în combustibilii fosili ar trebui să se oprească.

Vrem să se investească  în rețelele energetice cu  producție de energie regenerabilă, solară, eoliană, geotermală, crescând securitatea energetică  și reducând costurile. Trebuie create mecanisme și politici care să stimuleze investițiile private în aceste domenii.

Aceste cerințe sunt nu numai esenţiale pentru limitarea încălzirii globale sub 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, dar stimulează activitatea economică, sunt create locuri de muncă şi este redusă dependenţa României faţă de importurile costisitoare de energie.

 

Florin Călinescu

„Resursele României trebuie reanalizate. Este inadmisibil ca o țară care are atât gaz să aibă prețul cel mai mare la gaz din UE”.

T.I. & V.T.

Bibliografie:

  1. Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă

2. http://www.cunoastelumea.ro/primul-reactor-cu-saruri-de-toriu-topite-menit-sa-produca-energie-generata-de-fisiunea-nucleara-a-fost-deschis-pentru-teste-in-europa/

3. https://stiintasitehnica.com/toriul-o-alternativa-eficienta-i-sigura-pentru-era-energiei-nucleare/