Este pregătită Pădurea Verde pentru turiști?


Astăzi  am analizat cum se prezintă zona Pădurii Verzi , în plin sezon de vară, când mulți timișoreni sunt atrași de zona cea mai răcoroasă din preajma municipiului.

Atracții există. Numărul 1 este, incontestabil,  Muzeul Satului Bănățean, care adăpostește  peste 13000 de obiecte de artă populară și etnografică preluate de la Muzeul Banatului, are zeci de case tradiționale, din diverse zone ale provinciei.

Ele au aparținut unor gospodării  ale unor oameni de diverse  ocupații care au reprezentat economia satului: olari, fierari, plugari, tâmplari, apicultori, fabrica de ulei- uleinița, o remiză de pompieri,  vama, birtul , o școală, centrul  civic fiind completat cu o biserică (de la Topla), unde duminica se țin slujbele (vezi foto).

Cum în Banat și-au găsit adăpost mai multe etnii alungate de vitregiile vremurilor, de-a lungul secolelor, găsim și case sârbești, ucrainiene, germanice, croate, cehești, slovace, maghiare, ale etniilor care și-au păstrat caracteristicile culturale peste veacuri. Ele sunt construite cu elementele tradiționale: piatra, lemnul sau lutul, acoperite cu țigle, cherestea, șindrilă sau stuf. Mai rar din cărămidă, material modern de construcție.

Aici au loc expoziții, evenimente culturale și artistice,   se pot organiza ateliere, seri muzeale sau vizite cu clase de elevi.

În ultima vreme au loc, o dată la câteva săptămâni, târgul producătorilor locali, unde putem vedea produse agricole, carmangerie, brânzeturi,  băuturi, parfumuri, produse apicole, viticole și alte delicatese tradiționale, cum ar fi fructele de sezon. O aprovizionare din acest loc ne asigură o calitate mai bună a hranei, cu siguranță, față de produsele chimizate intens, majoritatea fără nici un control, din supermagazine. Azi am avut parte de un asemenea festin culinar.

După vizita la muzeu putem vizita Grădina Zoologică, unde azi, ca în fiecare weekend,  am întâlnit o mulțime de familii cu copii, în vizită.

Între aceste obiective se află Monumentul celor uciși în lupta  anticomunistă din Pădurea Verde, unde putem vedea și rememora o filă tristă a istoriei, scrisă în piatră.

 

Există un drum care leagă Timișoara de Giarmata Vii, chiar pe liziera de est a Pădurii, bine întreținut.  DAr există un copac cu coroana în drum care e ocolit nu doar de bicicliști , ci chiar și de mașini, punând traficul într-o zonă de nesiguranță.

De la trecerea peste calea ferată o putem lua spre stânga, prin pădure, sau la dreapta, unde există un centru de recreere de  airsoft, cu diverse feluri de distracții și întreceri pentru amatorii (și profesioniștii) într-ale  armelor.

Drumul prin pădure în viteza moderată a unei biciclete este răcoros. Aerul curat, umbra protectoare și sunetele  fremătânde ale vieții ne „reîncarcă bateriile”.

Din păcate nu toate potecile sunt întreținute, unele par să nu fi avut nici o vizită „gospodărească”  de mai multe luni.

Nu mai avem panoul- hartă cu traseele și potecile din pădure. Nu mai avem marcaje.

Găsim nu doar arbuști, ci și crengi sau trunchiuri care obturează drumul, iar o creangă intrată între spițe poate da prilejul unei ore de depanare petrecute în zumzetul  și pișcăturile gâzelor și țânțarilor, aflați în mediul lor natural.

Potecile mai apropiate de zonele locuite, spre Dumbrăvița sau Giarmata Vii „beneficiază” de efectele unor „protectori de mediu” care și-au găsit vocația în a-și arunca aici fie resturile menajere (încălțăminte uzată, îmbrăcăminte), resturile unui acoperiș spart de azbest (plăci toxice), de obiecte sanitare ceramice, și altele.

Sunt și resturi  lăsate de indivizi certați cu bunul simț. Dacă ai putut căra o sticlă plină, sigur nu vei obosi mai mult să o cari și goală, până la primul tomberon din „civilizație”. Altfel pari să nu fi venit dintr-o zonă civilizată.

Direcția Silvică este stăpâna și protectoarea acestui colț, ar mai trebui să vadă  mâna unui gospodar, măcar la  început de sezon, de vară.

Sau ar putea să se ceară ajutorul vreunei asociații de prieteni ai naturii (de exemplu „Inițiativa Verde”, ONG) pentru acțiuni de ecologizare. Cu sume mici se poate face mult, trebuie să avem doar viziune și responsabilitate.